Provocări în remedierea vulnerabilităților

Este esențial de știut că rezultatul gestionării vulnerabilităților este remedierea. Unul dintre KPI-urile esențiale ale managementului vulnerabilităților este câte vulnerabilități cu risc ridicat sunt neutralizate sau eliminate înainte să provoace probleme.

Multe organizații au o idee învechită despre remedierea vulnerabilităților. O tactică „all-inclusive” pentru gestionarea vulnerabilităților include identificarea, raportarea, evaluarea și prioritizarea expunerilor.

O abordare cuprinzătoare a îndepărtării vulnerabilităților arată cum ar putea fi exploatate aceste lacune și consecințele.

Provocările cu care se confruntă organizațiile în gestionarea vulnerabilităților.

1. Prioritizarea greșită a amenințărilor
Clasificarea necorespunzătoare a expunerile este printre cele mai mari probleme din managementul vulnerabilităților. Multe organizații identifică lacune de securitate prin scanare, apoi trec la remediere. La un anumit nivel, sunt urgențe de înțeles. Dar creează mai mult risc.
Profesioniștii IT trebuie să se concentreze pe prioritizare prin CVSS. Eșecul în stabilirea corespunzătoare a priorităților poate duce la risipa de resurse, deoarece se remediază probleme fără riscuri critice.

Riscul și amenințările pot face vulnerabilă organizația în diferite moduri. Cea mai bună modalitate de a remedia riscul este concentrarea asupra procentului în care poate fi exploatată o expunere. Când este corect, nivelul de prioritizare poate elimina 99% din riscuri.

Care este cea mai bună modalitate de a beneficia de această abordare a prioritizării? O soluție de ultimă oră de gestionarea problemelor care prioritizează expunerile utilizând contextul de risc centrat pe atac. O organizație poate folosi un instrument care depășește limita scorului CVSS și arată imaginea completă a probabilității de a fi exploatată fiecare vulnerabilitate și riscul adiacent.

2. Abordarea discontinuă
Un program de gestionarea vulnerabilităților trebuie utilizat continuu, nu periodic. Cu o abordarea inconstantă, greu controlul vulnerabilităților devine mai.
Un număr constant de probleme de securitate nerezolvate poate face întreaga situație nesustenabilă. În loc de scanare neregulată, trebuie o abordare continuă care se concentrează pe identificarea automată și permanentă a vulnerabilităților. Aceasta este una dintre modalitățile esențiale pentru securitate robustă, îmbunătățită constantă.

3. Comunicare slabă și structură organizațională neclară
Atunci când echipele de securitate nu au linii de comunicare și structură organizatorică clare, problemele vor scăpa cu siguranță. Des, membrii echipei nu au roluri clare și nu înțeleg unde se încadrează în managementul vulnerabilităților.

Atunci când membrii echipei au roluri clare și responsabilități bine definite, fiecare își  poate îndeplini responsabilitățile și atinge obiectivele. De asemenea, sunt cunoscute și responsabilitățile celorlalți. Deci, este important ca managementul companiei să înțeleagă și să fie implicat în program – securitatea cibernetică este un obiectiv strategic esențial.

Eșecurile în gestionarea vulnerabilităților aduc mari probleme. Pot aduce daune financiare, și numărul lor crește în fiecare an. Remedierea vulnerabilităților nu mai este doar o cheltuială IT –trebuie să fie un obiectiv cheie în afaceri.

De aceea, este esențial ca gestionarea vulnerabilităților să fie un proces continuu și în mai multe etape. De asemenea, este important să fie evitată lipsa de organizare și comunicare între echipe și lideri.

Abordarea potrivită aduce avantaje. Cel mai bun lucru este implementarea de soluții puternice pentru gestionarea vulnerabilităților, care să ofere îndrumări adecvate privind prioritizarea și contextul de risc critic.

Astfel, organizația va fi cu mult înaintea concurenților în protejarea activelor valoroase. Este esențială și obținerea de servicii de la companii IT profesioniste și experimentate în remediere a vulnerabilităților.

Soluțiile Vicarius ce identifică vulnerabilitățile software-ului sunt distribuite de compania SolvIT Networks.