Inteligența artificială accelerează nu doar inovația din companii, ci și ritmul atacurilor cibernetice. Vulnerabilitățile pot fi transformate în instrumente de atac în câteva ore, iar organizațiile trebuie să își regândească infrastructura, guvernanța datelor și modul în care aplică politicile de securitate.
În urmă cu doar șase luni, exploatarea unei vulnerabilități nou descoperite necesita, în medie, câteva zile. Cu doi ani în urmă, intervalul se măsura în săptămâni, iar în urmă cu cinci ani putea ajunge la aproximativ un an. Astăzi, fereastra dintre publicarea unei vulnerabilități și exploatarea sa activă s-a redus la câteva ore.
Inteligența artificială este unul dintre principalii factori ai acestei schimbări. Aceleași tehnologii care permit companiilor să analizeze volume uriașe de date, să identifice tipare și să reducă drastic durata proceselor sunt accesibile și atacatorilor. Rezultatul este o schimbare structurală a peisajului de securitate: volumul, viteza și diversitatea vulnerabilităților identificate prin intermediul AI depășesc cu mult nivelurile considerate normale în trecut.
Nu mai vorbim despre un scenariu posibil în viitor. Este realitatea de astăzi.
AI crește presiunea asupra infrastructurii enterprise
Un nou raport, „The New Security Mandate for Enterprise AI”, parte a seriei Private Cloud Outlook 2026, analizează consecințele acestei transformări asupra securității IT din companii.
Evoluția este relevantă în contextul rezultatelor raportului Private Cloud Outlook 2026, care a arătat că AI determină companiile să adopte infrastructuri private cloud într-un ritm tot mai accelerat. Un raport anterior, dedicat platform engineering, a analizat evoluția aplicațiilor moderne și colaborarea dintre echipele de platformă și infrastructură.
Noua analiză mută accentul asupra securității: ce se întâmplă atunci când AI amplifică simultan capacitățile organizațiilor și ale atacatorilor și ce rol joacă infrastructura în capacitatea unei companii de a răspunde?
În luna mai, o analiză dedicată modelelor AI de frontieră atrăgea atenția asupra unui fenomen nou: vulnerability chaining. Două sau trei vulnerabilități cu severitate redusă pot fi combinate pentru a construi un traseu de atac critic, într-un ritm și la o scară dificil de imaginat în trecut. Noua cercetare merge mai departe și pune o întrebare esențială: cât de pregătite sunt, în realitate, companiile să răspundă?
Datele și conformitatea devin principalele provocări
Atunci când companiile au fost întrebate ce noi cerințe IT a generat AI, răspunsurile s-au concentrat în mare măsură pe guvernanță.
37% dintre organizații consideră protecția datelor și confidențialitatea drept una dintre cele mai importante cerințe IT generate de AI. În același timp, 61% sunt foarte sau extrem de preocupate de respectarea cerințelor de reglementare și de rezidența datelor pentru workload-urile bazate pe AI.
Implementarea infrastructurii necesare pentru AI este, în multe cazuri, partea relativ simplă a problemei. Mult mai dificil este să protejezi datele care circulă prin această infrastructură și să poți demonstra că acestea sunt procesate și stocate în conformitate cu cerințele fiecărei jurisdicții.
Pentru organizații, aceasta înseamnă că infrastructura nu mai poate fi privită doar prin prisma performanței și a costurilor. Securitatea, guvernanța și suveranitatea datelor devin criterii fundamentale de arhitectură.
Agenda de securitate pentru următorii trei ani
Când au fost întrebate care sunt principalele priorități de securitate pentru următorii trei ani, companiile au indicat trei direcții majore:
Respectarea cerințelor privind confidențialitatea și protecția datelor;
Securizarea noilor workload-uri și a aplicațiilor bazate pe AI;
Protecția împotriva atacurilor cibernetice, inclusiv ransomware.
Pe locul patru se află rezidența și suveranitatea datelor, temă introdusă în cercetare în 2026.
Presiunea este deja vizibilă. 69% dintre companii sunt foarte sau extrem de preocupate de respectarea reglementărilor privind protecția datelor atunci când acestea sunt stocate în cloud public, în creștere de la 66% anul precedent.
Politicile există. Aplicarea lor rămâne problema
Una dintre cele mai importante concluzii ale raportului este diferența dintre existența unor politici de securitate și aplicarea lor efectivă.
Doar 36% dintre organizații au ajuns la un nivel în care politicile de securitate sunt guvernate central și aplicate consecvent. Restul se află într-o zonă intermediară: unele au coordonare între echipe, altele au standarde comune, dar cu implementare variabilă, iar altele definesc politicile central, lăsând aplicarea lor în responsabilitatea echipelor individuale.
Situația este similară în zona de conformitate. 56% dintre întreprinderi nu dispun de un proces de conformitate gestionat central și pregătit permanent pentru audit. În multe cazuri, conformitatea este tratată reactiv, la nivelul echipelor, sau prin procese standardizate care rămân în mare parte manuale.
Așadar, standardele centralizate au devenit norma. Aplicarea lor centralizată și automatizată este încă excepția.
În era AI, acest decalaj devine un risc structural. Pe măsură ce numărul și viteza workload-urilor cresc, procesele manuale de guvernanță pot pur și simplu să nu mai țină pasul.
Private cloud câștigă la capitolul securitate
Cercetarea a comparat nivelul de încredere al companiilor în infrastructurile private și public cloud pentru mai multe capabilități de securitate.
Private cloud a obținut un avantaj în fiecare dintre dimensiunile analizate.
Pentru recuperarea sistemelor folosind controale consistente de securitate și protecție a datelor, 78% dintre respondenți se declară foarte sau extrem de încrezători în private cloud, față de 70% pentru public cloud.
În cazul detectării breșelor de securitate, diferența este de 77% la 70% în favoarea private cloud.
Pentru continuitatea activității în timpul unui incident de securitate, nivelul de încredere este de 76% pentru private cloud, comparativ cu 71% pentru public cloud.
Această diferență este importantă în special în cazul ransomware-ului sau al unei breșe majore. Într-un astfel de scenariu, capacitatea de recuperare poate determina dacă activitatea companiei continuă sau este întreruptă.
În total, 93% dintre respondenți declară că au încredere în private cloud pentru workload-uri care implică securitate și conformitate, în creștere de la 92% în 2025. Mai mult, 51% preferă în mod explicit private cloud pentru workload-urile cu cerințe ridicate de securitate sau conformitate.
Următoarele 12 luni vor fi decisive
Schimbarea peisajului de amenințări nu mai este o perspectivă îndepărtată. AI a redus deja timpul necesar pentru identificarea și exploatarea vulnerabilităților, în timp ce multe organizații încă operează cu mecanisme de guvernanță care depind de procese manuale și de aplicarea politicilor de către echipe individuale.
Pentru CIO, prioritatea este reducerea acestui security automation gap și pregătirea organizației pentru un mediu în care schimbările de securitate se produc cu o viteză fără precedent.
Pentru liderii de infrastructură, următorul pas este trecerea de la politici definite central la politici aplicate central și automatizat.
Iar pentru liderii de platform engineering, securitatea trebuie mutată mai profund în platformă. Abordarea shift-left, care introduce securitatea cât mai devreme în procesul de dezvoltare, rămâne importantă, însă nu este suficientă. O strategie de tip shift-down security, în care controalele de securitate sunt integrate direct în platformă și infrastructură, poate identifica și bloca vulnerabilități care scapă etapelor inițiale de dezvoltare.
Infrastructura trebuie să țină pasul cu AI
Datele indică o concluzie clară: problema nu este doar cum să construim infrastructură pentru AI, ci cum să construim infrastructură capabilă să gestioneze securitatea AI la viteza cu care evoluează amenințările.
În acest context, VMware Cloud Foundation este poziționat ca o platformă care răspunde acestor cerințe prin controale automatizate, bazate pe politici, pentru securitate și conformitate, administrare unificată pentru mașini virtuale, containere și workload-uri AI, precum și capabilități de implementare suverană pentru mediile în care rezidența datelor reprezintă o constrângere.
VCF 9.1 aduce, de asemenea, funcții de securitate concepute pentru un mediu în care descoperirea vulnerabilităților asistată de AI se desfășoară cu o viteză pe care mecanismele tradiționale de administrare nu o mai pot egala.
Concluzia
AI nu schimbă doar aplicațiile pe care companiile le rulează. Schimbă viteza cu care trebuie proiectată, administrată și securizată întreaga infrastructură.