Serviciile bancare online au ușurat viața, dar au transformat și ingineria socială într-o armă principală pentru escroci. În loc să spargă apărarea tehnică, atacatorii vizează acum ceva mult mai vulnerabil: oamenii.
Atacurile de inginerie socială manipulează emoții precum frica, urgența sau încrederea pentru a păcăli victimele să renunțe la acreditări, să aprobe tranzacții sau să descarce programe malware. Rezultatul? Conturi compromise, dispozitive deturnate și pierderi financiare pe care instrumentele tradiționale de securitate adesea nu reușesc să le prevină.
Acest articol analizează cele mai frecvente tipuri de atacuri de inginerie socială, modul în care acestea vizează serviciile bancare online și ce puteți face pentru a identifica și preveni frauda care urmează adesea.
Ce sunt atacurile de inginerie socială?
Atacurile de inginerie socială sunt încercări de a manipula indivizii pentru a divulga informații sensibile sau a efectua acțiuni care permit atacatorilor să finalizeze frauda.
Ingineria socială nu este în sine o modalitate de a finaliza frauda, dar deschide ușile escrocilor pentru a efectua preluări de conturi. Așa cum am explicat în articolul nostru anterior, „Frauda bancară online: ce este și cum să o prevenim”, o Takeover de Cont (ATO) are loc de fiecare dată când un infractor cibernetic preia controlul asupra unui cont online pentru a fura informații sau bani.
Aici are loc frauda.
Cel mai recent atac la scară largă din industria bancară datează din 2022, când o amplă campanie de inginerie socială, condusă de infractori brazilieni, a vizat utilizatorii băncilor din Portugalia, Spania, Brazilia, Mexic, Chile, Marea Britanie și Franța.
De-a lungul anilor, infractorii cibernetici și-au transformat cu atenție tehnicile de la tactici simple și ușor de detectat, cum ar fi uzurparea identității, la manipulări psihologice complexe, făcând din impactul fraudei asupra sănătății mintale o problemă socială în creștere.
Tipuri de escrocherii de inginerie socială în frauda bancară online
Pe măsură ce escrocheriile de inginerie socială în domeniul bancar online continuă să crească, ne vom concentra doar pe cele mai frecvente scenarii pentru a ajuta băncile să le detecteze și să le prevină.
Phishing, smishing, vishing
Cel mai periculos și răspândit atac de inginerie socială este phishing-ul, în care infractorii cibernetici se deghizează în entități de încredere pentru a înșela victimele neașteptate prin e-mailuri, mesaje text (smishing) sau apeluri telefonice (vishing).
Atacurile de phishing pot fi extrem de convingătoare, imitând logo-urile oficiale, șabloanele de e-mail și limbajul băncilor sau organizațiilor reputate pentru a păcăli utilizatorii să divulge informații sensibile, cum ar fi datele de autentificare sau detaliile cardului de credit, făcând clic pe un link rău intenționat sau răspunzând la mesaj.
Odată obținute, aceste informații pot fi utilizate pentru tranzacții frauduloase, acces neautorizat sau furt de identitate.
Spear phishing
Spear phishing-ul vizează anumite persoane din cadrul organizațiilor, deoarece infiltrarea lor cu succes poate duce la câștiguri financiare mai semnificative pentru atacatori. Din acest motiv, este mai periculos și mai dificil de detectat decât escrocheriile generale de phishing.
Acest tip de atac de inginerie socială este foarte utilizat în domeniul bancar online.
Baiting
Atacurile de baiting exploatează curiozitatea umană prin atragerea oamenilor în capcane deghizate în oferte atractive.
Victimele sunt atrase cu ceva aparent valoros, cum ar fi software gratuit, reduceri exclusive sau oferte irezistibile care conțin linkuri sau descărcări infectate cu malware. Odată ce sunt accesate sau instalate, infractorii cibernetici obțin acces la date sensibile.
În domeniul bancar online, atacurile de tip „baiting” pot compromite acreditările de conectare, acordând atacatorilor acces neautorizat la conturile utilizatorilor și facilitând tranzacții frauduloase.
Pretextare
În atacurile de tip „pretextare”, infractorii cibernetici își asumă identități false, adesea dându-se drept persoane sau autorități de încredere, pentru a păcăli victimele să dezvăluie informații confidențiale.
Escrocii se pot da drept figuri autoritare, cum ar fi reprezentanți ai băncii sau personal de asistență IT, și pot manipula victimele pentru a furniza date personale sau financiare.
Atacurile de tip „pretextare” pot compromite securitatea serviciilor bancare online prin exploatarea încrederii și autorității, ducând la acces neautorizat și pierderi financiare.
Pharming
Atacurile de tip „pharming” redirecționează victimele către site-uri web false care seamănă cu platforme bancare online legitime.
Prin exploatarea vulnerabilităților serverelor DNS sau injectarea de cod rău intenționat în sistemele utilizatorilor, infractorii cibernetici direcționează victimele către site-uri web frauduloase, unde, fără să știe, își furnizează acreditările de conectare și alte informații sensibile.
Atacurile de tip pharming pot duce la acces neautorizat, furt de identitate și fraudă financiară.
Ingineria socială și evoluția inteligenței artificiale
Inteligența artificială a ridicat ingineria socială la noi niveluri. Vocile deepfake, chatboții realiști și mesajele personalizate fac aproape imposibilă distincția dintre real și fals. Escrocii se pot da în mod convingător drept reprezentanți ai băncii, prieteni sau chiar membri ai familiei în timp real.
Fake-ul audio deepfake este utilizat pe scară largă pentru a finaliza frauda de tip Authorized Push Payment, un tip specifictip de atac de inginerie socială care păcălește clienții să efectueze plăți în conturile bancare ale escrocilor.
Acest nou val de „inginerie socială bazată pe inteligență artificială” necesită contramăsuri la fel de inteligente.
Pe măsură ce inteligența artificială avansează, profesioniștii în domeniul securității și utilizatorii online trebuie să rămână vigilenți și să utilizeze contramăsuri robuste pentru a se proteja împotriva acestor atacuri în continuă evoluție.
Impactul ingineriei sociale asupra fraudei bancare online
Atacurile de inginerie socială au avut un impact profund asupra fraudei bancare online, rezultând pierderi financiare semnificative și compromiterea încrederii clienților.
Când atacatorii accesează acreditările victimelor prin inginerie socială, aceștia pot transfera fonduri, pot efectua plăți frauduloase și pot efectua alte tranzacții neautorizate, provocând daune financiare persoanelor și instituțiilor.
Atacurile de inginerie socială implică adesea colectarea de informații personale. Atacatorii pot folosi aceste informații pentru a crea identități false, a deschide conturi frauduloase și a comite furturi de identitate, ducând la consecințe pe termen lung, cum ar fi deteriorarea scorurilor de credit și a reputației.
În plus, atacurile de inginerie socială reușite erodează încrederea clienților în sistemele bancare online. Instanțele de fraudă și acces neautorizat pot determina clienții să pună la îndoială măsurile de securitate implementate, ceea ce poate duce la abandonarea completă a serviciilor bancare online.
Detectarea fraudei înainte ca banii să se mute
Cleafy adoptă o poziție proactivă împotriva ingineriei sociale, monitorizând modul în care utilizatorii interacționează cu mediul lor bancar online – nu doar ceea ce fac.
• Analiza comportamentală la nivel de sesiune detectează modele de activitate neobișnuite care dezvăluie semne timpurii de manipulare sau acces la distanță.
• Automatizarea adaptivă ajustează continuu detectarea și răspunsul pe baza comportamentelor în evoluție, minimizând rezultatele fals pozitive, îmbunătățind în același timp precizia.
• Inteligența dispozitivelor și a rețelei ajută la identificarea mediilor compromise, chiar dacă acreditările de conectare par valide.
Prin analiza sesiunilor live și a contextului comportamental, Cleafy poate detecta încercările de preluare a contului sau a dispozitivului cu până la 15 zile înainte de producerea oricărei tranzacții frauduloase. Această avertizare timpurie reduce expunerea financiară și permite echipelor de fraudă să acționeze decisiv înainte ca fondurile să fie în pericol.
Fiecare alertă contează, dar un exces de rezultate fals pozitive poate încetini echipele și poate ascunde amenințările reale. Cadrul de detectare adaptivă al Cleafy prioritizează inteligent sesiunile cu risc ridicat, asigurându-se că echipele de fraudă și SOC își petrec timpul acolo unde contează cel mai mult.
Prin filtrarea zgomotului și afișarea doar a alertelor relevante, băncile pot obține:
• Cicluri de investigare mai rapide, datorită triajului simplificat și informațiilor contextuale care evidențiază mai întâi sesiunile cu cel mai mare risc.
• Mai puține revizuiri manuale, deoarece automatizarea reduce nevoia de intervenție umană în cazurile cu risc scăzut sau repetitive.
• Tensiune operațională mai mică, eliberând echipele de combatere a fraudei și SOC pentru a se concentra pe strategie, investigare și prevenire, în loc de stingerea constantă a incendiilor.
Pe scurt, Cleafy nu doar detectează frauda mai devreme – ajută echipele să lucreze mai inteligent, nu mai intens.
Construirea rezilienței împreună
Niciun sistem nu este imun la manipulare, dar înțelegerea și anticiparea atacurilor centrate pe om face toată diferența. Prin combinarea monitorizării continue, a analizei comportamentale și a automatizării, Cleafy ajută băncile să transforme prevenirea reactivă a fraudei în predicție proactivă a fraudei.
Ingineria socială va continua să evolueze, dar cu detectarea timpurie și o automatizare mai inteligentă, nu trebuie să câștige.